Dreamcatcherele și visele – invitație la atelier

Am un vis frumos. Un vis cu ochii deschiși. Visez că ești lângă mine și învățăm să facem un dreamcatcher ca să-ți prinzi și tu visele, să le înțelegi, să știi ce vor să îți transmită cu tot zbuciumul lor, lipsa aparentă de logică și spațiile magice în care te poartă, chiar dacă nu sunt mai departe de spatele blocului sau curtea școlii din copilărie.

Visul meu poate deveni realitate. Putem să ne vedem duminică, pe 24 noiembrie, de la 12:00, în simpaticul local The Soviet, pe strada Franklin D. Roosevelt, în colțul format cu Gerorges Clemenceau. E pe lângă Piața Muzeului, cum vii din centru pe stânga; are un banner mare roșu, n-ai cum să-l ratezi.

Am fost în vizită săptămâna trecută și au cea mai bună ciocolată caldă pe care am savurat-o anul acesta, fără exagerări. Cacao multă, textură fină, nu prea groasă să zici că-i budincă, nici prea subțire să zici că-i apă. Sper doar să continue s-o facă la fel de bună, că acolo mă voi duce de fiecare dată când voi avea nevoie de ceva cald și divin.

Revenind la vise, poate vrei să afli cum am descoperit eu că poți să-ți faci propriul dreamcatcher, de ce m-am apucat și de ce consider că te pot învăța și pe tine.

Ideea atelierului mi-a venit astă-vară, cu ocazia Colors of Cluj, pentru că știam că vor avea loc diverse ateliere cu tot felul de tehnici. Însă atunci nu am avut mijloacele materiale și nici timpul să facem dreamcatchere. Carmen de la Oranjerie, care a și coordonat toate atelierele din cadrul festivalului, nu a vrut să lăsăm această idee să dispară, așa că am reușit să găsim un spațiu și suficiente materiale ca să aducem această frumoasă idee la viață.

Eu voi fi acolo să-ți dau tehnica (pe care o poți găsi și online după căutări și scotociri îndelungate), să îți dau niște materiale faine pentru care altfel ar trebui să alergi prin tot orașul și nu numai (nu am găsit cercurile de bază în Cluj-Napoca) și să te îndrum încetul cu încetul până la rezultatul final.

Primul dreamcatcher pe care l-am făcut a fost în totalitate alb. Mi-a fost tare drag, era pufos și moale și cu pene finuțe, lungi și subțiri, cu puf. L-am făcut pentru un prieten. M-a întrebat într-o zi dacă îi pot face unul ca să își decoreze camera. Nu mă gândisem până în ziua respectivă că aș fi putut face așa ceva, nici prin gând nu-mi trecuse că am materialele necesare pentru un dreamcatcher. Însă mi-am adus aminte că o prietenă mi-a povestit că a făcut acum câțiva ani unul tot pentru un prieten, un cadou personalizat, cu toate gândurile ei bune împletite în pânză.

Așa că am început căutarea. Cerc pentru bază nu aveam, așa că am folosit o crenguță de salcie din lunca Someșului Mic, de pe drumul spre facultate. Am înfășurat crenguța în jurul ei, așa cum poate se făcea pe vremuri în America. Apoi am trudit câteva ore cu o ață cam subțirică să o acopăr. Între timp mi-am învățat lecția și am și cercuri de metal pe care să construiesc viitoarele dreamcatchere.

Al doilea dreamcatcher a fost negru ca noaptea, bun pentru a decora o încăpere în stil gotic. L-am accesorizat nu doar cu pene negre, ci și cu mărgeluțe și origami din hârtie foarte frumoasă neagră. Am experimentat cu tehnica și am învățat ceva ce te voi învăța și pe tine duminică. Dacă vrei, facem și elemente origami, să împodobim dreamcatcherul tău.

Ca materiale, pe lângă bazele circulare pe care vom construi cercul, de 20 de centimetri în diametru, voi aduce fâșii de piele de diverse culori și nuanțe (în principal culori naturale: bej, maro în mai multe nuanțe, voi încerca și neagră), pene colorate, ațe colorate, mărgele de multe culori și mărimi (în principal mărgele de nisip, dar și de lemn) și hârtie colorată pentru diverse talismane. Dacă ai pe acasă vreun talisman sau orice altceva cu care vrei să împodobești dreamcatcherul, adu-l cu tine și îi vom găsi un loc potrivit. 

Va fi un cadou frumos pentru cineva drag sau un obiect decorativ pentru casa ta, să îți aducă aminte că este bine să visezi. Să ne vedem cu bine!